Istorie la feminin - continuare
Prima parte o găsiți aici
Despre Maria Dogaru, prima ţaranca feminista din Romania, banaţeanca de la sat care a rasturnat stereotipurile vremii, unica femeie autoare de snoave si povestiri in publicatiile dedicate satelor banatene din anii interbelici, ne scrie Aura Chelu (liceul C.D.Loga), incadrand-o in contextul mai larg al unei Romanii cu o istorie extrem de tanara in ceea ce privea mişcarile de emancipare ale femeilor. Ne lumineaza faţa admiraţia cu care scrie despre curajul şi viziunea ţarancuţei culte din Comloşu Mare.
Aura Chelu (liceul C.D.Loga)
- |
|
Ana-Maria Burduşa ( liceul C.D.Loga) scrie un eseu frumos ca un poem, despre o calatorie imaginara in locuri idilice din Franţa vizitata de Alice Voinescu, in cautarea unui presupus caiet pierdut din Jurnalul scriitoarei.
In caietul pierdut, Ana-Maria spera sa intrezareasca, dincolo de renumitul om de teatru, de prima romanca cu doctorat in filosofie (Sorbona, Paris, 1913), de respectata scriitoare, Femeia.
In caietul pierdut, Ana-Maria spera sa intrezareasca, dincolo de renumitul om de teatru, de prima romanca cu doctorat in filosofie (Sorbona, Paris, 1913), de respectata scriitoare, Femeia.
Ana-Maria Burdușa ( liceul C.D.Loga)
|
|
Renumitei prozatoare şi jurnaliste a interbelicului, Anişoara Odeanu, ii dedica Raluca Scarlat (liceul Grigore Moisil) eseul sau.
Scrie curat şi frumos despre ea, cu multe detalii biografice, care vadesc o cercetare aprofundata a vieţii şi scrierilor eruditei şi rafinatei prozatoare. „Prin Anişoara Odeanu, Banatul se afirma in literatura romana a momentului”, scrie Raluca, plasand-o alaturi de nume mari ale interbelicului romanesc, precum Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Cella Serghi sau Hortensia Papadat-Bengescu.
Banatul nu este reprezentat doar de femei care s-au afirmat pe plan intelectual, ci şi de stralucite sportive de renume internaţional.
Scrie curat şi frumos despre ea, cu multe detalii biografice, care vadesc o cercetare aprofundata a vieţii şi scrierilor eruditei şi rafinatei prozatoare. „Prin Anişoara Odeanu, Banatul se afirma in literatura romana a momentului”, scrie Raluca, plasand-o alaturi de nume mari ale interbelicului romanesc, precum Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Cella Serghi sau Hortensia Papadat-Bengescu.
Banatul nu este reprezentat doar de femei care s-au afirmat pe plan intelectual, ci şi de stralucite sportive de renume internaţional.
Raluca Scarlat (liceul Grigore Moisil)
|
|
„Primul principiu in viaţa: sa nu te dai batut in faţa oamenilor sau a intamplarilor” - cu acest citat din Marie Curie işi incepe Ştefania Borşi (liceul I.C. Bratianu) eseul despre Lavinia Miloşovici. Incapaţanarea şi forţa de-a infrunta vicisitudinile, de a se autodepaşi sunt cele care o impresioneaza la gimnasta – cum altfel, din partea unei fiice crescuta, alaturi de fraţii sai, doar de o mama pe care, in cadrul unui workshop ulterior o caracterizeaza, intr-un singur cuvant, drept: „puternica”?
Ștefania Borși (liceul I.C. Brătianu)
|
|
Tot despre Lavinia Miloşovici ne scrie Diana Caraşel (liceul C.D.Loga), careia ii remarca puterea de munca, determinarea cu care şi-a urmat visul şi valoarea incontestabila: „eu imi doresc ca pe la jumatatea vieţii sa pot spune ca sunt genul de femeie atat de buna in meseria ei, incat nimeni sa nu o poata subestima”.
Diana Cărășel (liceul C.D.Loga)
|
|
Cu evidenta admiraţie şi respect, Raluca Vlad (liceul Grigore Moisil) scrie despre Rodica Murgu, „prim-balerina încă neegalata a Operei din Timişoara, o adevarata stea a scenei”, care astazi işi continua munca prin şcoala de balet pentru copii pe care o conduce, copii „care o iubesc enorm”, cum, banuim, o face şi Raluca.
Raluca Vlad (liceul Grigore Moisil)
|
|
„Think outside the box!”- Tineri impotriva stereotipurilor de gen s-a dorit a fi un act reparatoriu al unei istorii eliptice şi exclusiviste, care, ignorand contribuţiile a mai bine de jumatate din omenire la facerea ei, nu poate avea pretenţia la mai mult de jumatate de adevar. Femeile au fost, sunt şi vor fi parte a istoriei noastre şi o istorie cu adevarat echilibrata şi inclusiva recunoaşte importanţa dintotdeauna a femeilor pentru societate. Proiectul a dorit totodata sa onoreze, sa recunoasca şi sa celebreze realizarile feminine ca sursa de inspiraţie şi tarie pentru noi toţi şi sa ofere tinerei generaţii modele viabile. Lecturand eseurile liceenelor, din care razbat autentice, admiraţia şi respectul pentru personalitatea feminina aleasa, credem ca am şi reuşit.